Biserica
satului are mai multe faze de construcţie. Primul edificiu de cult
romano-catolic a funcţionat în evul mediu până în
1560, când locuitorii trec la Reformă, iar plebania
romano-catolică îşi încetează existenţa. În
anul 1727, după recatolicizarea familiei
proprietare a domeniului, Perényi,
plebania devine din nou funcţională. Prin finanţarea lui Perényi
Ferenc, biserica este reconstruită în stil baroc în anul
1778. Mai târziu, în 1850, suferă o renovare radicală,
şi în aceeaşi perioadă, în apropierea edificiului de
cult este construită şcoala confesională.
Biserica are o singură navă, prevăzută simetric, de o parte şi de alta, cu două abside semicirculare. Închiderea sanctuarului este rectangulară, cu colţurile rotunjite. Turnul adosat faţadei vestice este prevăzut cu patru ferestre semicirculare, iar la nivelul superior cu patru ceasuri. Sacristia situată pe partea de nord este formată din două corpuri, cel exterior, de mai mici dimensiuni, fiind prevăzut cu o uşă. Câmpul exterior al faţadelor este divizat cu ajutorul cornişei. De jur împrejurul edificiului se găsesc staţiile Calvariei.